duminică, 29 septembrie 2013

DESCOPERIREA SI DISCIPLINAREA FORŢEI MENTALE (2)

Karma şi reîncarnarea:
Meditaţia activează imensul potenţial al omului. Oprind
continuele agitaţii ale minţii şi învăţând-o pe aceasta să-şi
focalizeze puterea de concentrare se poate dobândi un control
asupra ei. A lua cunoştiinţă de propriile noastre gânduri contribuie
la dezvoltarea puterii de transmitere a acestora către ceilalţi. E
nevoie, totuşi, să fim foarte atenţi să emitem numai energie
pozitivă, vibrantă, amabilă, şi reverenţioasă. Ca să înţelegeţi de ce
e nevoie de o asemenea precauţie în emiterea gândurilor trebuie
să trecem în revistă problema Karmei şi a ideii de reîncarnare.
Există o lege fizică ce stabileşte că „ orice acţiune provoacă
o reacţie opusă de aceeaşi intensitate".  „Faceţi
celorlalţi tot ceea ce aţi dori ca aceştia să facă pentru voi". Ambele
principii sunt exprimate în legea K a r m e i , sau a acuzei şi
efectului. Această lege acţionează ca un boomerang. Orice gând
sau faptă care provine de la o persoană se întoarce mereu la
aceasta. E posibil să nu se prezinte din nou sub aceeaşi formă, dar,
mai târziu, toată lumea are de înfruntat rezultatele propriilor ei
acţiuni. O persoană veselă şi generoasă obţine imediat în jurul ei
un răspuns de simpatie şi dragoste. Egoismul, dimpotrivă, e
automat respins de ceilalţi, pana când va învăţa să elimine din el
această calitate negativă. Aşa e legea! Reacţiunile karmice nu se
produc într-un mod imediat. Deseori, lecţiile nu se învaţă cu
uşurinţă şi atitudinile negative se pot prelungi timp de mulţi ani.
O singură viaţă nu este sufieientă pentru a atinge Perfecţiunea.
Toate persoanele se reîncarnează de mai multe ori. Acesta este
motivul aparentei inegalităţi între indivizi. Unii sunt săraci, iar
alţii bogaţi. Unii sunt veseli, iar alţii sunt trişti. Unii sunt sănătoşi,
iar alţii sunt bolnavi. Cauza acestor discrepanţe nu trebuie căutată
în vreun destin crud sau într-un Dumnezeu indiferent la soarta
oamenilor, ci în propria K a r m a .
Acum se poate pricepe de ce nimeni nu trebuie să se lase
înşelat de fakiri sau de negustorii de mantre magice şi de reţete de
iluminare instantanee. Aceşti falşi guru care preconizează o
realizare imediată a Adevărului absolut, în final nu aduc decât şi
o mai mare decepţie, pentru că fiecare om trebuie să înfrunte, mai
devreme sau mai târziu, efectele propriilor lui fapte.
Viaţa fiecăruia este propria lui responsabilitate. A invoca
dificultăţile sau circumstanţele nefericite, a da vina pe părinţi că
le-a lipsit o psihologie adecvată pentru educarea nostră, înseamnă
a ocoli abil problema. Numai şi numai când vom înţelege că
suntem prizonieri în propria noastră plasă şi când vom începe să
ne spiritualizăm vieţile, vom putea rupe roata naşterilor şi morţilor
noastre şi vom găsi pacea în uniunea cu Fiinţa.
Reîncarnarea nu este o credinţă exclusiv orientală. E un fapt
de viaţă la care se referă, într-o formă sau alta, aproape toate
principalele religii şi filosofii mistice. Investigaţiile au dat la
iveală că era o doctrină deja acceptată, mai puţin în anumite religii,
în epoca lui lisus şi este încă o parte integrantă a credinţelor
anumitor secte iudaice.
Biblia nu conţine nici un fel de condamnare a principiului
reîncarnării. Dimpotrivă, când Hristos a fost întrebat când se va
întoarce Ilie, a răspuns că Ilie s-a întors, referindu-se la loan
Botezătorul. Origene, care aparţine primei Biserici Creştine
Greceşti, a scris exact despre preexistenţa sufletului şi acest
concept a fost fundamental acceptat de Biserică până în sec. IV
după Cristos. Mai recent. Papa Pius XII l-a numit pe Origene
doctor al Bisericii Universale, prilej cu care îndemna,, dacă nu la
acceptarea, măcar la tolerarea învăţăturilor lui.
Dar reîncarnarea nu este numai un principiu abstract. Toată
lumea a experimentat memoriile vieţilor trecute într-un moment
sau altul al existenţei. Sunt acele persoane, acele locuri, acele
situaţii pe care avem impresia că le-am mai văzut şi altădată, deşi
luăm contact cu ele pentru prima oară în viaţă. Nu e chiar aşa de
rară senzaţia, umblând sau vorbind cu un necunoscut, că
experimentăm un misterios sentiment de familiaritate. Asta pentru
că e vorba de o persoană cunoscută în vieţile anterioare. La fel
putem spune şi despre anumite locuri. în anumite ocazii cineva se
trezeşte din vis părându-i extrem de familiar, deşi nu are nici o
legătură cu viaţa sau cu ambianţa din jur.
E vorba de un segment de viaţă trecută-care a apărut la suprafaţa
minţii ca să ajute karma prezentă Există multe metode de a elimina
incertitudinile karmice. Cu ajutorul diverselor tehnici meditative
ajungem să înţelegem cum operează mintea şi, în acest fel, se începe
un proces de creştere spirituală.
Tehnicile specifice utilizate depind de natura fiecărui
individ. în „Yoga“ , care în sanscrită înseamnă „uniune", există
patru căi principale. Raja-Yoga care e un sistem psihologic, bazat
pc concentrare şi mediaţie. Karma Yoga consta în eliminarea
egoului, şi a ataşamentului prin slujirea dezinteresată a celorlalţi.
Jnana-Yoga este o metodă, în care este folosit intelectul pentru
negarea supunerii faţă de lumea materială. Bhakti-Yoga este calea
uniunii cu divinul prin conversiunea emoţiilor în devoţiune.
Mai există de asemenea şi alte forme de Yoga. între ele,
Hatha-Yoga, care e în realitate un aspect din Raja-Yoga operând
cu energiile corpului astral, prin intermediul exerciţiilor,
posturilor fizice şi a meditaţiei asupra lui Kundalini. în acest
sistem, meditatorul se concentrează într-un sunet sanskiri specific
cu scopul de a linişti mintea şi a trezi energia pozitivă.
Se spune că cele mai multe sunt căile, dar Adevărul unul
singur. Fiecare individ trebuie să-şi urmeze propriul drum către
uniunea cu Izvorul Originar. Trebuie să avertizăm, totuşi, că a te
concentra excesiv numai asupra unei singure forme de yoga este
un fapt care poate duce la dezechilibru, inclusiv la fanatism.
Pentru a duce la bun sfârşit un progres stabil şi consistent,
meditatorul trebuie să îşi aleagă calea ce i se pare mai dragă, dar
mereu ajutându-se de tehnicile şi înţelepciunea celorlalte metode.
Echilibrul nu se poate menţine decât printr-o sinteză a tuturor
căilor Yoga.
A medita în ritm regulat determină mintea să devină din ce
în ce mai clară iar motivele din ce în ce mai pure. Subconştientul
eliberează o cunoaştere ascunsă care permite înţelegerea formelor
în care fiecare se ataşează de sine însuşi prin tabieturile şi
obişnuinţele zilnice. Amplificând în noi conştiinţa Universului şi
schimbând propria noastră relaţie cu ea, egoul începe să se dilueze
lent. La urmă, forţele superconştientc, sau intuitive, se eliberează,
dând loc unei vieţi de înţelepciune şi pace.

joi, 19 septembrie 2013

DESCOPERIREA SI DISCIPLINAREA FORŢEI MENTALE



Căutatrea fericirii pe care omul preconizează să o găsească tind, în mod invariabil, să se îndrepte către obiecte şi întâmplări externe. Mulţi gândesc: „dacă aş putea să-mi cumpăr o maşi­nă. ..“, sau „dacă aş fi capabil să pun mâna pe postul acela...“, sau „dacă aş trăi în America aş fi fericit..." Mintea se poate linişti şi poate rămâne paşnică un scurt interval de timp, odată ce a dobândit obiectele dorite, dar, cu timpul, va sfârşi plictisindu-se să se tot joace cu noile jucării şi îşi va începe căutarea de plăceri în altă parte. Obiectele exterioare eşuează de fiecare dată în încercarea lor de a aduce fericirea căutată. Cineva poate cuceri noi posesiuni materiale, un post cu mai multă responsabilitate, faimă şi, deci, mai bine plătit, o vilă pe malul mării, dar mintea sa va rămâne mereu aceeaşi.
Autentica satisfacţie derivă din atitudinea faţă de lumea exterioară şi nu de la obiectele în sine. Toată lumea trece prin momente mai dificile în viaţă, totuşi, se trăieşte mai fericit când obstacolele sunt înfruntate cu o minte senină.Marele pariu constă, deci, în a dobândi control asupra lumii interioare. Mintea conversează tot timpul cu ea însăşi; îşi aminteşte de evenimente trecute, îşi reface istoriile diverselor etape care i s-au părut mai convenabile, face planuri de viitor, dezbate în termeni de pro şi contra asupra cutarei sau cutarei probleme. Reducând în chip metodic acest dialog intern şi focalizând atenţia în obiecte pozitive şi inspiratoare spiritual, se poate începe o înţelegere profundă a mecanismului psihic şi se poate dezvolta o viaţă mai eficientă.
Dar amintirea este un animal foarte înşelător şi nu e aşa de uşor de domsticit. Există numeroase teorii despre forma în care funcţionează. Totuşi, procesul mental uman continuă să rămână intangibil şi misterios. De ce se află cineva, deseori, sub presiunea aceloraşi probleme şi a aceloraşi frustări?
Există o voinţă liberă, un liber arbitru, dar numai când se utilizează cu scopul de a distruge tabieturile formate de-a lungul unei vieţi.
Se spune că trăim într-o societate liberă, dar adevărul este că fiecare individ este sclavul propriilor lui dorinţi şi emoţii. Ia gândiţi-vă la acel prieten care fumează şi care ia hotărârea să se lase de acest viciu „mâine". Timp de câţi ani a stat prins în această capcană? El, realmente, vrea să se elibereze din ghearele obişnu­inţei, dar îi lipseşte controlul minim necesar asupra propriei sale minţi.
Mintea este, în mod sigur, ca un disc. Conţine şanţuri sau impresiuni, numite samskaras în limba sanscrită. Aceste samskaras se formează atunci când anumite gânduri, sau V r itt is -uri, devin o obişnuinţă. Spre exemplu, un om trece în faţa unei vitrine de patiserie şi vede o prăjitură de ciocolată. In mintea lui survine un v r i 11 i i „Ce delicioasă! Vreau să mi-o cumpăr imediat!" Dacă ar ignora acest v r itt i şi şi-ar îndrepta atenţia asupra altui lucru, impresiunea nu ar agrava un şănţuleţ pe discul minţii, adică osamskara; dar, dacă se identifica cu gândul atractiv, îi dă viaţa acestuia în propria lui minte. Şi se formează o nouă impresiune. Cumpără prăjitura şi decide să se desfete după masă. Să presupunem că are drum prin faţa aceleiaşi patiserii în toate marţele şi joile. De fiecare dată îşi va aminti de acea delicioasă prăjitură iniţială şi îşi va cumpăra alta. Ceea ce a fost la origine un flash în mintea lui s-a transformat acum într-o forţă care îi dirijează viaţa. S-a format unsamskara. Samskaras-urile nu trebuie să fie în mod necesar negative, Pot exista în minte impresiuni care înalţă şi inspiră, altele care tulbură şi deprimă.
Scopul imediat al meditaţiei este acela de a crea şanţuri mentale noi şi pozitive, eradicându-le pe acelea care sunt destructive. E un proces absolut ştiinţific, dar, în acelaşi timp este un scop spiritual. Nu e suficient să elimini ceea ce e negativ. Trebuie făcute eforturi pentru a cultiva dragostea, compasiunea, spiritul de slujire către ceilalţi, bucuria şi amabilitatea şi toate celelalte calităţi care, nu numai că ne ajută să ducem o viaţă fericită ci de asemenea iradiază către ceilalţi stimulându-i să facă la fel cu ei înşişi.
Toată lumea vrea mai binele. La toţi ne-ar place să gândim că sutem perfecţi, dar, în ciuda repetatelor hotărâri, cu toţii ne surprindem de cele mai multe ori că suntem mai puţin decât ceea ce ne-ar fi plăcut să fim. Cauza acestei autoiluzionări periculoase este a h a m k a r a , care în sanscrită înseamnă ego. Sri Sankara, unul dintre oamenii cei mai înţelepţi ai tuturor timpurilor, a confirmat în cartea sa „Vivekachiudamani":
„Toate calamităţile omeneşti se datorează egoului. Agoniile umanităţii se datorează egoului. Dorinţa e cauzată de sclavia egoului; nu există un duşman mai mare ca egoul".
Aceasta ahamkara(ego)este cauza întregii sclavituţi şi este obstacolul principal în experimentarea Realităţii interne.
Ego-ul este aspectul auto-arogant al minţii. Este cel ce separă individul de umanitatea lui cu ceilalţi şi cu propria sa natură interioară, susţinând „egoismul". Ahamkara este cel mai uriaş obstacol pentru liniştea minţii,, pentru că este cea care ocupă toate minţile, independent de ceea ce indivizii sunt, fie mai buni sau mai răi, au mai multe sau mai puţine bogăţii mai multă sau mai puţină putere. Formele ei sunt; dorinţa, orgoliul, mania, decepţia, avariţia, geloziile, desfrâul şi ura.
Este aspectul minţii cel mai greu de controlat, pentru că natura sa este atât de înşelătoare încât e foarte greu de depăşit.
Prin meditaţie ne transformăm în spectatori ai propriei noastre minţi. în stadiile iniţiale nu se poate să ajunge mai mult decât la o mărire a propriei înţelegeri de sine, observând cum egoul se afirmă pe sine însuşi în mod constant.
Dar, cu trecerea timpului, jocul lui devine familiar şi meditatorul preferă în locul lui satisfacţia liniştii. Când, până la urmă, egoul este supus energiile pot, atunci, să se utilizeze într-un mod constructiv în dezvoltare personală şi în serviciul celorlalţi.
Orice persoană proiectează în jurul ei un anumit tip de vibraţie. Există persoane a cărei companie este o autentică plăcere. Par să aibă o anumită prana, sau energie vitală, care o împărtăşesc tuturor. Există de asemenea negativii şi deprimaţii, care ne dau impresia că absorb prana celorlalte persoane din preajma lor. Motivul acestui fapt este că există o anumită putere pe care o conţine gândul şi care e foarte subtilă, dar foarte puternică. Noi toţi, conştient sau inconştient, transmitem şi recepţionăm gânduri. Acest fapt explică cum unii indivizi pot să aibă experienţe parapsihologice întâmplătoare. Sunt unii care le numesc coinci­denţe, dar nu sunt. Abilitatea de a comunica şi primi gânduri e.ste în mod special dezvoltată la anumite persoane, dotate cu o mare intuiţie.
Orice gând are greutate, forma, mărime, culoare, calitate şi putere. Un meditator experimentat poate vedea toate aceste aspecte în mod direct cu ajutorul ochiului său interior. De exemplu, un gând spiritual are culoarea galbenă, în timp ce un gând încărcat de mânie şi ură are culoarea roşie închis. Gândul este ca un obiect. în acelaşi mod în care se poate dărui unui prieten un măr şi apoi i se poate lua, tot aşa e posibil să îi oferim cuiva un gând puternic şi apoi să i-l retragem.
Binele şi Răul, prietenul şi duşmanul nu sunt decât creaţii ale minţii. Fiecare om crează, cu propria sa imaginaţie, o lume de virtute şi de vicii, de plăcere şi de durere. Aceste calităţi nu provin de la obiectele însele, ci aparţin strict atitudinii mentale interne. Ceea ce pentru unii constituie o bucurie, pentru altul c o nefericire. Gândurile unui om îi controlează acestuia viaţa, îi modelează caracterul, îi deformează destinul şi pot afecta şi persoanele din jur. Când a fost bine priceput potenţialul cuprins într-un gând, va începe o nouă eră de înflorire spirituală atât pentru individ cât şi pentru întreaga umanitate.


SWAMI VISHNU DEVANDA


Va urma…