INFORMAŢII DESPRE PRODUSELE ALIMENTARE

Datele enunţate mai jos despre produsele alimentare şi acţiunea lor asupra organismului au un caracter strict informaţional. Citindu-le fiecare persoană are dreptul de a alege ce tip de alimentaţie să adopte.
Carnea
Omul a fost creat fiinţă erbivoră. Anatomiştii de asemenea susţin că organismul omului este complet analog organismului animalelor erbivore.
Prin urmare, ce este carnea?
1. După definiţia biologilor, ,,carnea — un produs greu de digerat; reacţia chimică de dezagregare a ei pană la produsele finite durează 6—8 ore. Iar scrierea formulelor chimice de dezagregare ar ocupa două table studenţeşti ”.
2. Produs ce intră rapid in putrefacţie. Acidul clorhidric slab din stomac nu este in stare să prelucreze bine bucata de carne inghiţită şi această bucată intră in stare de putrefacţie.
3. Produs de fermentaţie. Bucata de carne neprelucrată in stomac şi intestin incepe să fermenteze, in special in prezenţa painii dospite cu drojdie.
4. Sursă de toxine. Nefiind digerată, transformată in toxine, carnea stagnează in intestin(aşa cum intestinul este foarte lung—depăşind de 6 ori lungimea corpului), şi toxinelepătrund in ficat, rinichi, sange, articulaţii şi in toate celulele.
5. Sursă de gaze toxice de luptă. In urma dezagregării cărnii se obţin gaze toxice de luptă ca zarinul (sarin), zomanul, iperita.
6. Sursă de constipaţii. De obicei cauza constipaţiilor o constituie intrebuinţarea hranei cu conţinut caloric ridicat şi cu volum mic fără celuloza din legume (tartinele).
7. Sursă de fecaloame(fecale petrificate). Constipaţiile conduc la stagnarea cocoloşilor(bulgărilor) intraţi in putrefacţie.
8. Sursă de microbi patogeni in intestin. Masele de fecale in putrefacţie creează un mediu acid care favorizează dezvoltarea microflorei patogene.
9. Sursă de gaz metan — proteine de origine animală in putrefacţie. Metanul distruge vitaminele din grupa B, ca urmare scade imunitatea, nu se previne dezvoltarea necontrolată a celulelor şi a ţesuturilor — are loc o breşă in sistemul de protecţie impotriva cancerului.
10. Sursă de viermi intestinali şi protozoare.
11. Sursă de boli provocate de viruşi.
12. Sursă de infecţie tuberculoasă.
13. Sursă de formare a uraţilor amorfi, pietrelor de uraţi in rinichi.
14. Sursă de afecţiuni pentru alte organe. Se ştie că un anumit compartiment al intestinului stimulează anumite organe.
15. Sursă de toxine cadaverice — se formează după 2 ore de la sacrificarea animalului.
16. Sursă de informaţie despre ucigaşul animalului — omul. Această informaţie o poartă fiecare celulă a animalului ucis.
17. Sursă de nitraţi.
18. Sursă de medicamente nocive. Pentru ,,creşterea masei” vitele sunt hrănite cu doze mari de chimicale.
19. Poate fi o sursă de substanţe radioactive.
20. Sursă de agenţi cancerigeni. Salamurile, cremvuştii in special din import, conţin in cantităţi mari diverşi aditivi şi conservanţi, care pot fi cancerigeni.
Prelucrarea termică a produselor din carne, contribuie de asemenea la apariţia agenţilor cancerigeni.
O acţiune negativă asupra organismului o au supele de carne şi zeama de carne, dat fiind faptul că colagenul ţesutului conjunctiv la incălzirea in apă se transformă in clei-gluten (gelatină). Intrebuinţarea alimentelor ce conţin o mare cantitate de colagen sub formă de gelatină, are urmări negative asupra funcţiilor rinichilor şi ale sistemului articular.